evaluare riscuri

Daca doriti sa ajutati un membru sau pur si simplu sa postati ceva legat de protectia muncii aici o puteti face.
Ce este riscul profesional?
|n literatura de specialitate din
domeniul securit`]ii [i s`n`t`]ii \n
munc`, riscul profesional este definit
prin posibilitatea de producere a unui
accident sau a unei \mboln`viri profesionale
\ntr-un proces de munc`, cu o
anumit` frecven]` [i gravitate a consecin]
elor.
Exist` risc acceptabil?
|n condi]iile unui sistem de munc`
real, nu ve]i putea elimina toate riscurile
de accidentare [i/sau \mboln`vire
profesional`. |n primul rånd, pentru
c` nu ve]i dispune de resursele materiale
[i/sau umane necesare unei astfel
de ac]iuni. De aceea, va trebui s`
stabili]i care riscuri sunt acceptabile [i
care inacceptabile.
Pentru a stabili dac` un risc este
sau nu acceptabil, trebuie s` lua]i \n
calcul dou` elemente:
1) Probabilitatea cu care ac]iunea riscului
conduce la accident sau afectarea
s`n`t`]ii [i
2) Gravitatea consecin]ei ac]iunii leziunii
sau afect`rii s`n`t`]ii.
Ve]i putea, de pild`, considera acceptabil
acel risc care ar avea consecin]
e grave, dar a c`rui probabilitate
de producere este foarte mic`.
Ce este evaluarea riscurilor
[i de ce trebuie efectuat`?
Evaluarea riscurilor este activitatea
prin care se identific` factorii de risc
de accidentare [i/sau \mboln`vire
profesional` [i se determin` cantitativ
nivelul de risc al unui loc de munc`/
post de lucru.
Trebuie s` realiza]i evaluarea riscurilor
pentru c`:
● se \nscrie printre obliga]iile dvs. legale
[i nerealizarea ei poate avea
consecin]e contraven]ionale;
● din ea decurg toate celelalte activit`]
i de prevenire [i protec]ie a lucr`-
torilor dvs.;
● cotele de contribu]ie de asigurare
pentru accidente de munc` [i boli
profesionale datorate de dvs. se stabilesc
de la 0,5% la 4% din fondul
total de salarii brute lunare realizate,
\n func]ie de clasa de risc;
● sunte]i beneficiarul muncii prestate
de lucr`torii dvs. [i, ca atare, trebuie
s` v` asuma]i riscul profesional.
Cum pute]i face evaluarea
riscurilor?
V` recomand`m s` utiliza]i metoda
de evaluare a riscurilor elaborat` \n cadrul
Institutului Na]ional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protec]ia Muncii
Bucure[ti, pe care o vom numi \n continuare
metoda INCDPM. Metoda a fost
avizat` de MMSS \n anul 1993 [i a fost
experimentat` \n cadrul unui program
PHARE derulat \n ]ara noastr`.
Aplicarea acestei metode se finalizeaz`
cu dou` documente care vor
\nso]i fiecare loc de munc` pe toat`
durata lui de via]`:
● Fi[a de evaluare a locului de munc`;
● Fi[a de m`suri de prevenire.
Care este esen]a metodei
INCDPM?
Metoda const` \n identificarea
tuturor factorilor de risc existen]i la
locul de munc` analizat pe baza unor
liste de control prestabilite [i \n cuantificarea
dimensiunii riscului pe baza
combina]iei dintre gravitatea [i
frecven]a consecin]ei maxime posibile
asupra organismului uman.
Ve]i ob]ine \n final nivelurile de risc
par]iale pentru fiecare factor de risc [i
nivelul de risc global pentru \ntregul
sistem analizat (loc de munc`).
Cånd poate fi utilizat` metoda?
Pute]i utiliza aceast` metod`:
● cånd demara]i o activitate, respectiv
\n faza de concep]ie [i proiectare a
locurilor de munc`;
● cånd desf`[ura]i deja o activitate,
respectiv \n faza de exploatare a
locurilor de munc`.
Care sunt etapele metodei?
Metoda INCDPM de evaluare a
riscurilor cuprinde cel pu]in urm`-
toarele etape:
1) se constituie echipa de evaluare;
2) se define[te sistemul de analizat;
3) se identific` factorii de risc din sistem;
4) se evalueaz` riscurile de accidentare
[i \mboln`vire profesional`;
5) se ierarhizeaz` riscurile [i se stabilesc
priorit`]ile de prevenire;
6) se propun m`surile de prevenire.
w.w.w. rs. ro ● Rentrop & Straton ● Securitatea [i S`n`tatea \n MUNC~
Securitatea [i s`n`tatea \n munc`
Evaluarea riscurilor profesionale –
o condi]ie obligatorie!
Nerespectarea obliga]iilor atrage amenzi
\ntre 3.500 [i 7.000 de lei
Pentru a stabili m`suri adecvate de prevenire [i protec]ie a lucr`torilor dvs.,
trebuie s` realiza]i mai \ntåi evaluarea de risc pentru fiecare loc de munc`
sau post de lucru. Nu v` pute]i \ndeplini \n mod corect niciuna dintre
obliga]iile legale privitoare la s`n`tatea [i securitatea angaja]ilor f`r` a fi mai
\ntåi \n posesia evalu`rii riscurilor!
● Din echipa de evaluare pot face
parte [i reprezentan]ii lucr`torilor
cu r`spunderi specifice \n domeniul
securit`]ii [i s`n`t`]ii \n munc`.
● |nainte de \nceperea evalu`rii, to]i
membrii echipei de evaluare trebuie
s` cunoasc` metoda de evaluare [i
locul de munc` analizat.
SFATURI
Dac` nu v` respecta]i obliga]iile
legale referitoare la evaluarea riscurilor
pentru securitatea [i s`n`tatea
lucr`torilor, r`spunde]i contraven]
ional [i pute]i fi sanc]ionat(`)
cu amend` de la 3.500 de lei la
7.000 de lei, conform art. 39
alin. (5) din Legea nr. 319/2006.
SANC}IUNE

S.C. ___________SRL
APROB,
ADMINISTRATOR


TEMATICA INSTRUCTAJ INTRODUCTIV GENERAL

GENERALITATI
Scopul instruirii introductiv - generale este de a informa despre activitatile specifice societatii,riscurile de securitate si sanatate in munca,precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul societatii.
Istruirea introductiv - generala se face:
a) La angajarea lucratorilor
b) Lucratorilor detasati de la o intreprindere si /sau unitate la alta
c) Lucratorilor delegati de la o interprindere si/sau la alta

a)LEGISLATIA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006
a securităţii şi sănătăţii în munca
Obligaţiile lucrătorilor
ART. 22
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca.
ART. 23
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie;
e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul sau de activitate;
h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relaţiile solicitate de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplica, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de munca, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.

CAP. V
Supravegherea sănătăţii
ART. 24
Măsurile prin care se asigura supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie de riscurile privind securitatea şi sănătatea în munca se stabilesc potrivit reglementărilor legale.
ART. 25
(1) Măsurile prevăzute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrator sa poată beneficia de supravegherea sănătăţii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.

CAP. VI

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006


SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în munca.
ART. 76
(1) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru.
(2) Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de munca.
ART. 77
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-generală;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodică.
ART. 78
La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistată de calculator.
ART. 79
Fiecare angajator are obligaţia sa asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.
ART. 80
Angajatorul trebuie sa dispună de un program de instruire - testare, pe meserii sau activităţi.
ART. 81
(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
(2) Completarea fisei de instruire individuală se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii.
(3) După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
(4) Fişa de instruire individuală va fi pastrata de către conducătorul locului de munca şi va fi însoţită de o copie a fisei de aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare.
ART. 82
(1) Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare, reguli privind instruirea şi insotirea acestora în întreprindere şi/sau unitate.
(2) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii, în general.
(3) Instruirea prevăzută la alin. (1) şi (2) se consemnează în fişa de instruire colectivă, conform modelului prezentat în anexa nr. 12.
(4) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiti sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.
(5) Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.

Planul de prevenire şi protecţie

(1) Conform prevederilor art. 13 lit. b) din lege angajatorul trebuie sa întocmească un plan de prevenire şi protecţie care va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condiţiilor de munca, respectiv apariţia unor riscuri noi.
(2) În urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire şi protecţie, de natura tehnica, organizatorică, igienico-sanitară şi de alta natura, necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.
(3) În urma analizei măsurilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc resursele umane şi materiale necesare realizării lor.
(4) Planul de prevenire şi protecţie va cuprinde cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. 7.
(5) Planul de prevenire şi protecţie se supune analizei lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor sau comitetului de securitate şi sănătate în munca, după caz, şi trebuie sa fie semnat de angajator.

Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific


Pericol grav şi iminent de accidentare
Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. l) din lege, poate fi constatată de către orice lucrator din întreprindere şi/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de către inspectorii de munca.
ART. 102
La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele măsuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca şi/sau activităţii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anunţarea serviciilor specializate;
d) anunţarea conducătorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.
ART. 103
(1) În vederea realizării măsurilor prevăzute la art. 102 lit. a), în prealabil angajatorul va desemna lucrătorii care trebuie sa oprească echipamentele de munca şi va asigura instruirea acestora

-HOTĂRÂRE nr. 493 din 12 aprilie 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot

HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca
HOTĂRÂRE nr. 1.028 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECŢIE la locul de munca
HOTĂRÂRE nr. 1.051 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare
HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
LOCUL DE MUNCA
CAP. II
Obligaţii generale
ART. 8
În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie sa ia toate măsurile ca:
a) sa fie păstrate în permanenta libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenta şi ieşirile propriu-zise;
b) sa fie realizată întreţinerea tehnica a locului de munca şi a echipamentelor şi dispozitivelor, în special a celor menţionate în anexele nr. 1 şi 2, iar orice neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor sa fie corectate cat mai curând posibil;
c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzător locului de munca, echipamentele şi dispozitivele, în special cele menţionate la pct. 6 din anexa nr. 1 şi la pct. 6 din anexa nr. 2;
d) sa fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.

HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a
ECHIPAMENTELOR DE MUNCA
ORDIN nr. 753 din 16 octombrie 2006
privind protecţia tinerilor în munca


b) CONSECINTE ALE NECUNOASTERII SI NERESPECTARII LEGISLATIEI DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Necunoasterea si nerespectarea legislatiei de securitate si sanatate in munca are drept urmare accidente de munca si boli profesionale
Necunoasterea legii de catre lucratorii societatii atrage dupa sine probabilitatea producerii unor accidente uneori cu clasa de gravitate 7
Nerespectarea legislatiei de de securitate si sanatate in munca implica sanctiuni si contraventii
Accidentele de munca pot aavea urmatoarele consecinte:
1.-incapacitate temporara de munca
-consta in afectarea temporara a unei stari functionale a organismului
-este consecinta cea mai putin grava a unui accident de munca
-durata ei trebuie sa fie de cel putin trei zile la locul de munca.
-este atestata de medic prin eliberarea unui certificat medical
are caracter reversibil.
2.-invaliditatea
-consta intr-o infirmitate permanenta
- conduce la pierderea totala sau partiala a capacitatii de muncafunctie de gradul de invaliditate
- este atestata de medic prin eliberarea unui certificat medical
- are caracter ireversibil-prin aplicarea unui tratament medical
3.- decesul
-este consecinta cea mai grava a accidentului de munca
-confirmarea decesului se face in baza unui act medico-legal.
C)RISCURI DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Principalele riscuri specifice unitatii sunt:
- factori de risc termic
- factori de risc electric
- factori de risc mecanic –suprafete sau contururi periculoase –intepare,taiere
- factori de risc dependenti de executant- deplasari cu pericol de cadere-dezechilibrare impiedicare
- factori de risc dependenti de sarcina de munca –efort fizic

d)MASURI LA NIVELUL SOCIETATII DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR,STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA LUCRATORILOR

Pentru acordarea primului ajutor unitatea va desemna prin decizie o echipa de acordare a acestuia si va fi dotata cu trusa sanitara de prim ajutor .Lucratorii vor fi instruiti asupra modului de acordare a primului ajutor. In privinta stingerii incendiilor unitatea va fi dotata cu mijloace de prima interventie PSI iar lucratorii vor fi instruiti

S.C. _____________SRL

APROB,
ADMINISTRATOR




TEMATICA INSTRUIRE LA LOCUL DE MUNCA


GENERALITATI

In conformitate cu Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca respectiv Norma Metodologica de aplicare HG 1425/2006,instruirea la locul de munca are drept scop prezentarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si activitatile de prevenire si protectie la fiecare loc de munca/post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate
La aceasta societate pentru obtinerea produsului finit activitatea se desfasoara pe mai multe locuri de munca/posturi .
Conform Legii 319/2006 prin loc de munca se intelege locul destinat sa cuprinda posturi de lucru,situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii,inclusiv orice alt loc de munca din aria intrepinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
In literatura de specialitate riscul profesional este definit prin probabilitatea de producere a unui accident de munca sau imbolnavire profesionala.
In condtiile unui sistem de munca real nu se pot elimina toate riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala.Exista riscuri acceptabile si inaceptabile

a) INFORMATII PRIVIND RISCURILE DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA

- risc de accidentare pe traseul de deplasare
- risc de taiere,intepare
- risc cadere de la accelasi nivel
- risc de arsura termica
- risc de intoxicare
- contact cu substante inflamabile
b) PREVEDERI DIN INSTRUCTIUNILE PROPRII

In firma se va respecta disclipina muncii , nu se vor introduce bauturi alcoolice, intrarea persoanelor straine este interzisa.
Lucratorii isi vor insusi legislatia referitoare la securitatea si sanatatea in munca , vor respecta relatiile de subordonare.

c)MASURI LA NIVELUL LOCULUI DE MUNCA SI / SAU POSTULUI DE LUCRU PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR SI EVACUAREA LUCRATORILOR

In functie de riscurile evaluate pe locul de munca lucratori sunt informati cum sa acorde primul ajutor in cazul riscurilor prezentate la punctul a). In acest sens societatea a elaborat masuri de prim ajutor, totodata lucratori sunt informati cum sa foloseasca mijloacele de prima interventie PSI iar in cazul unui eveniment deosebit cum sa se efectueze evacuarea. Societatea a elaborat planul de evacuare.
In caz de arsura termica se va folosi bioxiteracolul si victima va fi transportata pentru tratament de specialitate la spital.
In caz de eveniment deosebit incendiul, cutremur, inundatie, se limiteaza factorul de initiere al evenimentului prin masuri care privesc prevenirea produceri gestionarea in timpul produceri , post- gestionarea efectelor generate de eveniment.
In caz de incendiu este vitala descoperirea la timp a sursei de incendiu respeciv a sursei de initiere a focarului, izolarea zonei, actionarea cu forte proprii pentru stingerea focarului ,izolarea zonei, actionarea cu forte propri pentru stingera focarului si/sau anuntarea serviciului de pompieri.La aparitia unui incendiu se intrerupe alimentarea cu utilitati (curent , gaz ,apa) pana la remedierea deficientelor.

d)PREVEDERA REGLEMENTARILOR DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND ACTIVITATILE SPECIFICE LOCULUI DE MUNCA

-HG nr 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri legate de zgomot.
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la zgomot, în special impotriva riscurilor pentru auz.
ART. 2
Prevederile prezentei hotărâri se aplica tuturor activităţilor în care lucrătorii sunt sau este posibil sa fie expusi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot.
ART. 3
Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica în totalitate activităţilor prevăzute la art. 2, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice din prezenta hotărâre.
ART. 4
În sensul prezentei hotărâri, parametrii fizici, utilizaţi ca predictori de risc, semnifica după cum urmează:
a) presiunea acustica de vârf [p(vârf)] - valoarea maxima a presiunii acustice instantanee, masurata cu ponderarea în frecventa "C";
b) nivelul de expunere zilnica la zgomot [L(EX, 8h)] [dB(A) re. 20 μPa] - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996, pct. 3.6. Aceasta notiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de munca, inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;
c) nivelul de expunere saptamanala la zgomot [L(EX, 8h) - media ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnica la zgomot într-o saptamana nominală de 5 zile de lucru de 8 ore, definită de standardul SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2).
SECŢIUNEA a 2-a
Valori limita de expunere şi valori de expunere la zgomot de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor
ART. 5
Pentru aplicarea prezentei hotărâri, valorile limita de expunere şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor în raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot şi presiunea acustica de vârf sunt fixate după cum urmează:
a) valori limita de expunere: L(EX, 8h) = 87 dB(A) şi, respectiv, p(vârf) = 200 Pa*1);
ART. 6
(1) În cazul valorilor limita de expunere, determinarea expunerii efective a lucrătorului la zgomot trebuie sa ţină seama de atenuarea realizată de mijloacele individuale de protecţie auditiva purtate de acesta.
(2) Valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor nu trebuie sa ia în considerare efectul utilizării mijloacelor de protecţie prevăzute la alin. (1).

În îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, angajatorul trebuie sa evalueze şi, dacă este necesar, sa masoare nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucrătorii.

Informarea şi formarea lucrătorilor
ART. 28
Fără a aduce atingere prevederilor din legislaţia nationala care transpun Directiva 89/391/CEE, angajatorul trebuie sa asigure informarea şi formarea lucrătorilor expusi la locul de munca la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de expunere inferioare de la care se declanseaza acţiunea şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători, privind riscurile generate de expunerea la zgomot, în special în ceea ce priveşte următoarele:
a) natura acestor riscuri;
b) măsurile luate, în aplicarea prezentei hotărâri, în vederea eliminării sau a reducerii la minimum a riscurilor generate de zgomot, inclusiv condiţiile în care se aplica aceste măsuri;
c) valorile limita de expunere şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia sănătăţii lucrătorilor, prevăzute la art. 5-7;
d) rezultatele evaluării şi masurarii zgomotului, efectuate în conformitate cu prevederile art. 8-16, însoţite de o explicaţie a semnificatiei acestora şi a riscurilor potenţiale;
e) folosirea corecta a mijloacelor de protecţie auditiva;
f) utilitatea şi metoda de depistare şi semnalare a simptomelor deteriorarii auzului;
g) condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea sănătăţii şi scopul acestei supravegheri, în conformitate cu art. 30-33;
h) practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a expunerii la zgomot.
SECŢIUNEA a 6-a
Consultarea şi participarea lucrătorilor
ART. 29
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri trebuie sa se desfăşoare în conformitate cu legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE şi trebuie sa se refere, în special, la următoarele:
a) evaluarea riscurilor şi identificarea măsurilor care trebuie luate, prevăzute la art. 8-16;
b) măsurile destinate sa elimine sau sa reducă riscurile generate de expunerea la zgomot, prevăzute la art. 17-22;
c) alegerea mijloacelor individuale de protecţie auditiva prevăzute la art. 23 lit.

-HG nr 1876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de sanatate si securitate in munca referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri legate de vibratii.

-HG nr 1051din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea de catre lucratori a echipamentului individual de protectie la locul de munca
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime referitoare la echipamentul individual de protecţie utilizat de lucrători la locul de munca.
ART. 2
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplica în totalitate domeniului menţionat la art. 1, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi/sau specifice cuprinse în prezenta hotărâre.
ART. 3
(1) În sensul prezentei hotărâri, prin echipament individual de protecţie se înţelege orice echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
(2) Sunt excluse din definitia cuprinsă la alin. (1):
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenta şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armata, poliţie ori de alte instituţii de ordine publica;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi factorilor nocivi.
ART. 4
Echipamentul individual de protecţie trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.

CAP. II
Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
ART. 5
(1) Echipamentul individual de protecţie trebuie sa respecte prevederile Hotărârii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificările ulterioare.
(2) Orice echipament individual de protecţie trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:
a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa conducă el însuşi la un risc mărit;
b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca;
c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
d) sa se potriveasca în mod corect persoanei care îl poarta, după toate ajustarile necesare.
ART. 6
În cazul în care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultană a mai multor echipamente individuale de protecţie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile şi sa isi păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
ART. 7
Condiţiile de utilizare a echipamentului individual de protecţie, în special durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicile postului de lucru al fiecărui lucrator şi de performanta echipamentului individual de protecţie.
ART. 8
(1) Echipamentul individual de protecţie este, în principiu, destinat purtării de către o singura persoana.
(2) Dacă împrejurările impun purtarea echipamentului individual de protecţie de către mai multe persoane, se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio problema de sănătate sau de igiena.
ART. 9
În cadrul întreprinderii şi/sau unităţii trebuie sa se furnizeze şi sa fie disponibile informaţii adecvate privind fiecare echipament individual de protecţie impus în conformitate cu art. 5 şi 6.
ART. 10
(1) Echipamentul individual de protecţie se distribuie gratuit de angajator, care asigura buna sa funcţionare şi o stare de igiena satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, repararii şi inlocuirilor necesare.
(2) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili dispoziţii pe baza cărora sa se impună ca lucrătorul sa contribuie la costul unui anumit echipament individual de protecţie, în situaţiile în care utilizarea echipamentului nu este exclusiv pentru locul de munca.
ART. 11
Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile impotriva cărora îl protejeaza purtarea echipamentului individual de protecţie.
ART. 12
Angajatorul asigura instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentului individual de protecţie.
ART. 13
(1) Echipamentul individual de protecţie poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale.
(2) Instrucţiunile trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor.

SECŢIUNEA a 2-a
Evaluarea echipamentului individual de protecţie
ART. 14
(1) Înainte de a alege echipamentul individual de protecţie, angajatorul trebuie sa evalueze dacă echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează sa îl folosească îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 5 şi 6.
(2) Aceasta evaluare cuprinde:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede echipamentul individual de protecţie pentru a fi eficace impotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se în considerare orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. b).
ART. 15
Evaluarea prevăzută la art. 14 este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element al echipamentului individual de protecţie.

S.C. ____________________________SRL


PLANUL DE PREVENIRE SI PROTECTIE

NR.
CRT. LOCUL DE MUNCA/
POSTUL DE LUCRU RISCURI
EVA-
LUATE MASURI
TEHNICE MASURI
ORGA-
NIZATO-RICE
MASURI
IGIENICOSANI-
TARE MASURI DE ALTA
NATURA ACTIUNI IN
SCOPUL REALIZARII
MASURII TERMEN PER-SOANE
RASPUNZATOARE
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9





1.


curierat
- factori de risc mecanic -Repararea si
Intretinerea echipa-
mentelor de
munca
- verificare



- masurarea prizelor de pamant si a continuitatilor






- instruirea
lucratorilor in domeniul ssm:
-generala
la locul de munca
-periodica

-dotare cu EIP
specific factorilor de risc
-control medical; la angajare,
periodic
- dotarea cu mijloace de prima interventie PSI



Dotarea cu materiale igienico- sanitare


Contactarea persoanelor autorizate in vederea realizarii masurii




Esalonat pe parcursul anului



-factori de risc electric:electro-cutare
-Factori de risc dependenti de mediul de munca;tempera
tura aerului

-factori de risc dependenti de executant: actiuni gresite

ADMINISTRATOR
______________________________________

S.C.________________________________________

FISA DE EVALUARE A RISCURILOR LOCULUI DE MUNCA

LOCUL DE MUNCA
Framantarea materialului NR.PERS .
EXPUSE:
NR.
CRT. COMPONENTA
SISTEMULUI DE MUNCA FACTORI DE RISC FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE CONSECINTA MAXIMA POSIBILA CLASA DE GRAVITATE CLASA DE PROBABILITATE NIVELUL DE RISC
0 1 2 3 4 5 6 7








1





MIJLOACE DE
MUNCA
_ malaxor Factori de risc mecanic:
-organe de masini in miscare
-vibratii
-suprafete sau contururi periculoase



Prinderea mainilor,corpului
ranire



ITM>3 ZILE



2



3
(RAR)



2
(Foarte mic)
-zgomot
Factori de risc electric
-curent electric:
-atingere directa
-atingere
indirecta


electrocutare


DECES


7


1


3

2 MEDIUL DE MUNCA Tempera-
tura aerului Supunerea organismului la temperatura ridicata, scazuta
ITM<3 ZILE
1
1
1
3 EXECUTANT Executarea defectoasa a unor operatii: Prinderea mainii ITM>3 ZILE 2 3 2
-comenzi Deplasari cu pericol de cadere prin dezechilibrare
alunecare
impiedicare ITM>3 ZILE 2 3 2
-manevre
-efectuarea
de operatii
neprevazute prin
sarcina
de munca
-omisiuni Neutilizarea echipamentului individual de protectie ITM<3 ZILE 1 1 1
Solicitare fizica Efort static
Pozitii de lucru vicioase ITM<3 ZILE 1 1 1
Solicitare
psihic Ritm de munca
alert ITM<3ZILE 1 5 1



Ngr =[ 4(1*1) + 3( 2*2) +1( 3*3)]/ 4*1 +3(2*2) + ( 3*3)]/( 4*1 + 3*2+1*3) = 25/13=1.91

Ngr = 2( foarte mic); Ngs=6 (foarte mare)

S.C._________ SRL
Exemplar.nr.____________
APROB,
ADMINISTRATOR

FISA POSTULUI


1.NUMELE SI PRENUMELE_______________________________
2.POSTUL: contabil
3.CERINTELE POSTULUI
a)studii__________________

4.RELATII
a)ierarhice:subordonat direct administratorului
b)de colaborare cu membrii echipei

5.ATRIBUTII PE LINIA PROCESULUI DE MUNCA
1. Efectueaza operatiunile bancare (plati furnizori, ordine de plata etc) si intocmeste setul de documente pentru platile electronice, licitatii si ridicarile de numerar
2. Inscrie in registre operatiunile efectuate (ordine de plata, remiteri bancare, emitere facturi, evidenta incasari);
3. Verifica incasarile, provenienta si distribuirea acestora;
4. Tine legatura cu bancile, clientii si furnizorii interni, in ceea ce priveste atributiile ce-i revin;
5. Preia si verifica seturile de documente din departamentele comerciale, intocmeste deconturile estimative si deconturile pentru deplasarile externe;
6. Intocmeste, contabilizeaza si verifica lunar facturile fiscale emise;
7. Intocmeste lunar declaratiile de impozite, taxe si contributii aferente salariilor;
8. Introduce si verifica in programul de contabilitate inregistrarile documentelor efectuate de catre alte posturi;
8. Intocmeste componente ale soldurilor conturilor si efectueaza reglari pe baza acestora;
9. Supravegheaza intocmirea facturilor de decontare pentru plati in numele clientului;
10. Intocmeste zilnic situatia soldului bancar si a disponibilului propriu al firmei, a cursului valutar;
11. . Indosariaza documentele cu care lucreaza si supervizeaza arhivarea lor;
12. Colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile, precum si la salvarea datelor informatice;
13. Duce la indeplinire sarcinile stabilite pe cale ierarhica
COMPETENTA POSTULUI SI LIMITELE DE ACTIUNE:
a) Raspunde de realizarea calitativa si in termen a lucrarilor;
b) Raspunde de respectarea legalitatii;
c) Raspunde de respectarea normelor legale privind secretul si confidentialitatea datelor si informatiilor;
d) Raspunde de exactitatea datelor furnizate
e) Responsabilitatea realizarii sarcinilor de serviciu este data de atributiile de serviciu cuprinse in fisa postului


6.ATRIBUTII SI RASPUNDERI IN DOMENIUL SECURITATII MUNCII
a. sa isi desfasoare activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului;
b. sa nu expuna la pericol de accidentare propria persoana cat si alte persoane participante la procesul muncii
c. sa dea primul ajutor in cazul unui accident usor
d. sa utilizeze corect echipamentul de munca

e. raspundere pentru neaducerea la cunostinta angajatorului accidentele suferite de propria persoana


f. sa se asigure ca mediul de munca este si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate ,in domeniul sau de activitate

g. sa nu desigileze si sa desfaca ambalajele


Incalcarea dispozitilor legale referitoare la securitatea muncii atrage dupa sine raspunderea disciplinara, administrativa ,materiala civila sau penala potrivit legii




Luat la cunostinta___________________________________________

PROCESUL DE MUNCA
INDIFERENT DE NATURA ACTIVITATII, REALIZAREA ORICARUI PROCES DE MUNCA NU POATE AVEA LOC DECÂT ÎN PREZENTA URMATOARELOR ELEMENTE:
EXECUTANT
SARCINA DE MUNCA
MIJLOACELE DE PRODUCTIE
MEDIUL DE MUNCA
PROCES DE MUNCA
PROCESUL DE MUNCA
ÎN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCA, EXECUTANTUL SI MIJLOACELE DE PRODUCTIE INTRA ÎN RELATIE FUNCTIONALA PRIN INTERMEDIUL SARCINII DE MUNCA

ÎN RAPORT CU EXECUTANTUL, SARCINA DE MUNCA SI MEDIUL DE MUNCA ACTIONEAZA DIRECT ASUPRA ACESTUIA, ÎN TIMP CE MIJLOACELE DE PRODUCTIE ACTIONEAZA NUMAI INDIRECT, PRIN INTERMEDIUL SARCINII DE MUNCA



FACTORI DE RISCînsusiri, stãri, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor sistemului de muncã, care pot provoca, în anumite conditii, accidente de muncã sau boli profesionaleCLASIFICARE

FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI
ABATEREA POSIBILA A EXECUTANTULUI DE LA LINIA IDEALA PE CARE TREBUIE S-O URMEZE ÎN ÎNDEPLINIREA SARCINII DE MUNCA
REPREZINTA ÎNTOTDEAUNA O EROARE
- de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei
- de decizie
- de executie
- de autoreglaj
SE CONCRETIZEAZA PRIN:
- actiuni gresite
- omisiuni




MIJLOACELE DE PRODUCTIE totalitatea mijloacelor de munca si a obiectelor muncii pe care executantul le foloseste în procesul de productie

SARCINA DE MUNCA totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze executantul, prin intermediul mijloacelor de productie pentru realizarea scopului propus

MEDIUL DE MUNCA totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale în care executantul îsi desfasoara activitatea

2. SUPORT TEORETIC

2.1. INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime posibile asupra organismului uman.
Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în cap. 6, precizează că "factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii;
b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii."
Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind sănătatea şi securitatea în muncă.
Îndeplinirea efectivă a acestei obligaţii se face de către personalul din compartimentele de protecţie a muncii, cu sprijinul instituţiilor de specialitate sau a persoanelor fizice autorizate.

*

Metoda a fost avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1996 şi experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor industriale.
Aplicarea metodei este utilă societăţii deoarece permite:
- radiografierea situaţiei existente la fiecare loc de muncă, reliefându-se riscurile acceptabile şi cele inacceptabile, precum şi măsurile ce trebuie adoptate;
- compararea şi ierarhizarea locurilor de muncă după criteriul gravităţii riscurilor, ceea ce asigură o justificare riguros economică şi socială pentru decizia managerială vizând ordinea de adoptare a măsurilor preventive;


2.2. PREMISE TEORETICE

2.2.1. Relaţia risc - securitate; risc acceptabil

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial (Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României).
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.
Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc "rezidual", fie şi numai datorită imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin "îmbătrânire".
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv "niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc. Definind securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea tinde către zero (fig. 1):
.





SECURITATE + 





0 RISC + 

Fig. 1 Relaţia risc - securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (fig. 2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă putem atribui unor cupluri gravitate - probabilitate diferite acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două variabile: gravitate - probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi probabilitate, standardul CEN - 812/85 defineşte o astfel de curbă drept "curbă de acceptabilitate a riscului" (fig. 3).






y

4

3

2

1

1 2 3 4 5 6
Fig. 2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de gravitate - probabilitate












10-9 10-6 10-3
Fig. 3 Curba de acceptabilitate a riscului



Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel, riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil. De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate. În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.
O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);
- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relaţia risc - factor de risc, decelată din modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, descris în continuare.










2.2.2. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale

2.2.2.1. Elementele implicate în procesul de muncă şi interacţiunea lor;
sistemul de muncă

Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt evenimente aleatoare, apariţia lor pu-tând fi apreciată doar probabilistic. Prin definiţie, ele sunt în mod obligatoriu într-un raport de cauzalitate cu elementele procesului de muncă. Analiza mecanismului intim de producere a lor trebuie să cuprindă deci toate elementele care intervin în acest proces.
Indiferent de natura activităţii, în orice proces de muncă sunt implicate patru elemente, care interacţionează şi se influenţează reciproc în vederea realizării unui scop unic:
- executantul (E);
- sarcina de muncă (S);
- mijloacele de producţie (M);
- mediul de muncă (Me).
Cu alte cuvinte, elementele implicate în procesul de constituie un sistem - sistemul de muncă - alcătuit din patru componente: EXECUTANT - SARCINĂ DE MUNCĂ - MIJLOACE DE PRODUCŢIE - MEDIU DE MUNCĂ.
EXECUTANTUL reprezintă omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă*).
SARCINA DE MUNCĂ reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze executantul în vederea realizării scopului sistemului de muncă. Ea este circumscrisă de demersurile comportamentale ale executantului în raport cu mijloacele de producţie şi cu mediul de muncă.
Executantul se raportează la sarcină prin intermediul aptitudinilor, cunoştinţelor sale profesionale, deprinderilor etc.

*) Factorul uman se regăseşte în sistem şi indirect, ca factor de concepţie şi decizie în spatele celorlalte componente. Astfel, atât sarcina de muncă, cât şi mijloacele de producţie sau o parte din mediul de muncă (mediul fizic) sunt concepute sau acţionate de om. Sub aspectul genezei accidentelor de muncă interesează, după cum se va vedea ulterior, doar deficienţele executantului, celelalte deficienţe (ale factorilor de concepţie şi decizie) regăsindu-se în sistem la nivelul mijloacelor de producţie, mediu-lui şi sarcinii de muncă.
MIJLOACELE DE PRODUCŢIE reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de producţie a bunurilor materiale.
MEDIUL DE MUNCĂ reprezintă ambianţa în care executantul îşi desfăşoară activitatea.
Mediul de muncă cuprinde pe de o parte mediul fizic ambiant (spaţiul de lucru, condiţiile de iluminat, microclimatul, zgomotul, vibraţiile, radiaţiile, puritatea aerului etc.), iar pe de altă parte mediul social (relaţiile de grup, raporturi pe orizontală şi verticală etc.).
PROCESUL DE MUNCĂ reprezintă succesiunea în timp şi spaţiu a activităţilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
Pentru ca un proces de muncă să aibă loc este necesar ca cele patru elemente prezentate anterior să coexiste în spaţiu şi în timp şi să intre în relaţie între ele. Legăturile care iau naştere sunt prezentate în figura 4.

Sistemul de muncă

În cadrul sistemului de muncă, executantul şi elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă.
În raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp ce mijloacele de producţie numai indirect, prin intermediul sarcinii.
Din punctul de vedere al protecţiei muncii, procesul de muncă manifestă două caracteristici esenţiale: prezenţa omului în calitate de executant şi capacitatea elementelor implica-te în realizarea lui de a constitui un sistem - sistemul de muncă.
Prima trăsătură defineşte procesul de muncă drept spaţiul de producere a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, iar cea de a doua caracteristică permite înţelegerea mecanismului de apariţie a celor două evenimente.
Prin urmare, existenţa generică a celor patru elemente nu este suficientă pentru constituirea unui sistem de muncă şi desfăşurarea unui proces de muncă. Ele trebuie să coexiste în spaţiu şi timp şi să interacţioneze, dar nu la întâmplare, ci în virtutea unui scop comun. Modul în care se produc interacţiunile este esenţial pentru realizarea scopului propus.









SISTEM DE MUNCĂ

EXECUTANT


SARCINA MIJLOACE PROCES
DE DE DE
MUNCĂ PRODUCŢIE MUNCĂ


MEDIU
DE
MUNCĂ


Fig. 4 Elementele implicate în realizarea procesului de muncă
şi relaţiile dintre ele

Accesati Butonul PostReply pentru raspuns

Multumim pentru postari. Sunt foarte utile.